Principala sursă de poluare fonică în Europa este traficul rutier, iar estimările arată că în următorul deceniu nivelurile de zgomot vor crește atât în mediul urban, cât și în cel rural din cauza expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate, conform noului raport al AEM, intitulat „Zgomotul în Europa – 2020” (LINK). Căile ferate, aeronavele și industria reprezintă celelalte surse principale ale poluării fonice ambientale.
Aproximativ 113 milioane de oameni sunt afectați pe termen lung de niveluri de zgomot rutier zi-seară-noapte de cel puțin 55 de decibeli [dB(A)]. În majoritatea țărilor europene, peste 50 % din locuitorii din mediul urban sunt expuși la niveluri de zgomot rutier de 55 dB sau mai mari în timpul perioadei zi-seară-noapte. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la acest nivel există o mare probabilitate să apară efecte asupra sănătății. UE consideră că expunerea pe termen lung la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli este una ridicată.
Expunerea pe termen lung la zgomot are efecte semnificative asupra sănătății. Pe baza noilor informații transmise de OMS, AEM estimează că expunerile de acest tip cauzează 12 000 de decese premature și contribuie la 48 000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice (provocate de îngustarea arterelor inimii) pe an în toată Europa. De asemenea, se estimează că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform probelor prezentate de Organizația Mondială a Sănătății, aceste efecte asupra sănătății debutează la o intensitate sub pragurile de raportare stabilite de Directiva UE privind zgomotul și, prin urmare, sunt probabil subestimate. În plus, informațiile transmise de țări în baza directivei UE nu acoperă toate zonele urbane, drumurile, căile ferate și aeroporturile.
Pe lângă faptul că afectează oamenii, poluarea fonică amenință din ce în ce mai mult și fauna sălbatică, atât pe cea de uscat, cât și pe cea acvatică. Zgomotul poate reduce capacitatea de reproducere și poate spori mortalitatea și migrarea animalelor către zone mai liniștite.
Țările iau deja măsuri variate de reducere și gestionare a nivelurilor de zgomot, însă este greu să se evalueze beneficiile lor sub aspectul rezultatelor pozitive asupra sănătății, precizează raportul AEM. Unele dintre cele mai populare exemple de măsuri de reducere a nivelurilor de zgomot în orașe sunt înlocuirea vechiului pavaj al drumurilor cu un asfalt mai nivelat, gestionarea mai bună a fluxurilor de trafic și reducerea limitelor de viteză la 30 km pe oră. De asemenea, există măsuri care vizează sensibilizarea și schimbarea comportamentului oamenilor în sensul utilizării unor moduri de transport mai silențioase, precum bicicleta, mersul pe jos sau vehiculele electrice.
Un număr semnificativ de țări, orașe și regiuni au creat și așa-numitele zone de liniște, dintre care majoritatea sunt parcuri și alte spații verzi, unde oamenii pot evada din zgomotul orașului. Raportul precizează că sunt necesare mai multe măsuri pentru a crea și proteja zone liniștite în afara orașelor și pentru a îmbunătăți accesibilitatea zonelor de acest fel din orașe.
Expunerea oamenilor la zgomot este monitorizată în baza Directivei privind zgomotul ambiental (DZA), existând două valori limită de raportare: un indicator pentru perioada de zi, seară și noapte (Lzsn), care măsoară expunerea la nivelurile de zgomot asociate cu disconfortul, și un indicator pentru perioadele de noapte (Lnoapte), care este conceput pentru a evalua tulburarea somnului. Aceste valori limită de raportare sunt mai mari decât cele recomandate de OMS, iar în prezent nu este instituit niciun mecanism care să urmărească progresul în raport cu valorile inferioare ale OMS.
* AEM - eea.europa.eu